Protetica dentară este ramura stomatologiei care se ocupă cu reabilitarea funcțională și estetică a dinților pierduți sau afectați dento-parodontal. În funcție de necesitățile pacientului se folosesc metode protetice fixe sau mobilizabile.
Fațetele dentare sunt coroane care acoperă parțial dintele. Acestea se folosesc în scop estetic atunci când pacientul vrea să schimbe atât forma cât și culoarea dinților, dar și în cazurile în care dinții au probleme de structură la nivelul smalțului și vrem să ii protejăm.
Punțile dentare se recomandă atunci când apar edentațiile (lipsesc dinți) și nu se poate opta pentru o variantă fixa cu sisteme pe implant. Pentru acestea este nevoie de dinți stâlpi pe care puntea să se ancoreze. De cele mai multe ori dinții care sunt aleși să fie stâlpi sunt și ei afectați și se optează pentru devitalizare în scop protetic.
Protetica fixă
Protetica fixă se folosește atunci când avem de înlocuit unul sau mai mulți dinți cu sau fără a afecta dinții învecinați, sau atunci când vrem să conservăm structurile dentare afectate de carii întinse ori traumatisme dentare.
Coroanele dentare sunt micro-proteze individuale care se cimentează pe dinți și ajută la consolidarea structurilor dentare existente. Ele restaureaza funcțiile masticatorii, fonetice și estetice în mod asemanator sau în unele cazuri identic cu cele avute anterior de către pacient.
Proteze și micro-proteze realizate pe sisteme speciale
- Coroanele și punțile pe implanturi sunt primele indicate atunci când lipsesc unul sau mai mulți dinți. După ce implantul a fost inserat și s-a integrat la nivel osos se aplică structura coronară care se va fixa la nivelul implantului prin sistem înșurubat sau cimentat.
- Un sistem special este și cel în care avem o proteză care se prinde de dinții stâlpi existenți. Protezele scheletate pe sisteme speciale se recomandă atunci când pacientul are o pierdere osoasă considerabilă la care se mai adaugă și diferite probleme de sănătate.
Lucrările realizate pe sistemul fast and fixed
Acest tip de lucrare se recomandă atunci când nu mai avem dinți pe care să ne bazăm că vor rezista în timp dacă folosim metode protetice fixe sau mobilizabile. Procesul de realizare este unul laborios dar eficient pentru că pacientul are dinți în maxim 24 de ore. Inițial se realizează o stuctură provizorie care este ușoară și nu suprasolicită integrarea osoasă a implanturilor timp de 6 luni – 1 an.
Astfel, chiar dacă pacientul își pierde toți dinții de pe o arcadă el va avea într-un timp scurt dinți pe care să ii folosească ca să manânce, să vorbească și să zâmbească.
Protezele totale mobilizabile
- Protezele totale sunt modalități provizorii de a restabili masticația, fonația și estetica, pentru că ele trebuiesc adaptate și refăcute destul de des. Acestea sunt indicate ca modalități finale la pacienții vârstnici la care problemele de sănătate sunt foarte mari. De cele mai multe ori ele sunt greu de tolerat de către pacient pentru că ele sunt menținute în cavitatea bucală cu ajutorul mușchilor, suportului gingivo-osos și a cantității de salivă secretată. Succesul la aceste proteze este dat de complianța pacientului la tratament și de tehnicile folosite de către doctor.
- Pacienții care optează sau au nevoie de reabilitare protetică trebuie să vină la controale periodice la 6 luni – 1 an, ca să se depisteze din timp dacă apar probleme care să compromită lucrările protetice.
Tipurile de materiale care se folosesc în protetica fixă și mobilă
Lucrările din PMMA – PMMA-ul este un material asemănător „plasticului” care se folosește în scop provizorat, pentru că nu rezistă mecanic în timp. Acestea se încarcă ușor bacterian și în timp capătă miros și culori neplăcute.
Acrilatul – tot un material din care se realizează lucrări provizorii și mai ales protezele totale. Ca să reziste în timp, în cadrul protezelor totale, el se ranforsează cu plasă metalică.
Materialul din care se realizează produsul protetic final depinde de mai mulți factori: estetici, mecanici, funcționali – aceștia fiind luați în calcul împreună cu pacientul.
Ceramica pe suport metalic – este varianta cea mai bună atunci când vrem să acoperim funcțiile importante dar să nu coste nici foarte mult. Dezavantajul major al acesteia este cel estetic pentru că este greu de acoperit capa din metal și în același timp să avem nuanțe diferite la același dinte.
Ceramica pe suport de Zirconiu – această combinație are cel mai mare succes în randul proteticienilor care folosesc materiale de ultimă generație. Estetica este mult mai bună față de cele metalice, dar nu este optimă în zona frontală unde vrem să primeze partea estetică.
Full Ceramică – este folosită și recomandată în zonele frontale atunci când avem coroane și fațete pentru că se poate face ușor trecerea între diferite nuanțe ale aceluiași dinte. Aceasta se recomandă doar atunci când nu sunt dezechilibre la nivel ocluzal (mușcătură), pentru că nu au o rezistență mecanică foarte mare.
